forum.stelici.ro

Discutii despre diverse subiecte.
Acum este 19 Sep 2017, 18:20

Ora este UTC + 2 [ DST ]




Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 7 mesaje ] 
Autor Mesaj
 Subiectul mesajului: despre datoria Romaniei
Mesaj necititScris: 16 Mai 2016, 23:06 
Neconectat
Site Admin
Avatar utilizator

Membru din: 14 Mai 2008, 14:49
Mesaje: 1846
Localitate: Iasi
Datoria externa a Romaniei a ajuns la o cifra enorma
Alternative News Romania datorie , diaspora , euro , extern , lei , romania , strainatate
Datoria externă a României (stat + privat) s-a situat la finalul lunii martie 2016 la 89,011 miliarde euro, în scădere faţă de finalul anului 2015 cu 1,023 miliarde euro, conform datelor BNR.

http://alternativenewsromania.blogspot.ro/2016/05/datoria-externa-romaniei-ajuns-la-o-cifra-enorma.html

Hmmm.. cineva minte! Conform revistei The economist datoria României crește cu 6,3% pe an, vezi http://www.economist.com/content/global_debt_clock


Raportează acest mesaj
Sus
 Profil  
Răspuns cu citat  
 Subiectul mesajului: Re: despre datoria Romaniei
Mesaj necititScris: 16 Oct 2016, 21:00 
Neconectat
Site Admin
Avatar utilizator

Membru din: 14 Mai 2008, 14:49
Mesaje: 1846
Localitate: Iasi
http://www.stiripesurse.ro/datoria-publica-externa-a-romaniei-tot-mai-mare-cate-miliarde-de-euro-are-statul-de-returnat_1157781.html

Citat:
Publicat: 15/10/2016
România continuă să se îndatoreze pe piețele externe: datoria publică externă a crescut în primele 8 luni ale anului 2016 cu aproximativ 1,2 miliarde euro.

Potrivit unui comunicat al BNR, în perioada ianuarie - august 2016, datoria externă totală a scăzut cu 342 milioane euro, însă datoria publică a crescut cu 1,194 miliarde euro, în timp ce datoria negarantată public a scăzut cu 1,2 mld. euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 325 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a însumat 70 167 milioane euro la 31 august 2016 (77,9 la sută din total datorie externă), în scădere cu 0,6 la sută față de 31 decembrie 2015, anunță Realitatea.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2016 nivelul de 19 925 milioane euro (22,1 la sută din total datorie externă), în creştere cu 0,2 la sută faţă de 31 decembrie 2015.


Raportează acest mesaj
Sus
 Profil  
Răspuns cu citat  
 Subiectul mesajului: Re: despre datoria Romaniei
Mesaj necititScris: 14 Noi 2016, 14:30 
Neconectat
Site Admin
Avatar utilizator

Membru din: 14 Mai 2008, 14:49
Mesaje: 1846
Localitate: Iasi
http://gandeste.org/adevaruri/dna-a-deschis-dosar-penal-aupra-imprumutului-luat-in-2009-de-la-fmi/75280

http://www.bursa.ro/dna-a-deschis-dosar-penal-aupra-imprumutului-luat-in-2009-de-la-fmi-311602&s=banci_asigurari&articol=311602.html

Citat:
DNA a deschis dosar penal aupra împrumutului luat în 2009 de la FMI

În sesizarea obţinută respectiva sunt reclamaţi Traian Băsescu, Emil Boc, Mugur Isărescu, Lucian Croitoru.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a constituit un dosar penal referitor la împrumutul pe care ţara noastră l-a luat de la instituţiile internaţionale în anul 2009, potrivit unui răspuns al DNA la o sesizare făcută în luna august de o persoană fizică.

Scrisoarea DNA, obţinută de ziarul BURSA, precizează: “Urmare adresei dumneavoastră din data de 17.10.2016, prin care solicitaţi comunicarea unor date cu privire la plângerea depusă la data de 16.08.2016, vă comunicăm că numărul de dosar penal sub care a fost înregistrată aceasta este 664/P/2016, lucrarea fiind repartizată unui procuror din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”.

Reprezentanţii DNA ne-au explicat că un dosar penal se constituie în urma unor verificări preliminarii care urmăresc să constate dacă faptele reclamate sunt suficiente pentru a fi întocmit dosar penal la DNA.

Dacă nu s-ar fi dovedit acest lucru, atunci procurorii ar fi concluzionat că respectiva speţă nu este de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ne-au mai spus sursele citate, adăugând că, în continuare, vor fi făcute verificări pentru a se decide dacă partea reclamată trebuie pusă sub acuzare sau dacă se impune clasarea cazului.

“Constituirea unui dosar penal nu înseamnă că vinovăţia este dovedită, dar este un pas care deja a fost făcut pentru decelarea acestui aspect”, au conchis reprezentanţii DNA.

Conform surselor noastre, la DNA au fost depuse 270 de sesizări pe această speţă.

Sesizările urmăresc investigarea împrejurărilor în care România a încheiat acordurile cu creditorii externi, respectiv Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a modului în care au fost folosite împrumuturile de la aceste instituţii, în condiţiile în care, în alte state europene au fost lansate investigaţii, inclusiv de natură penală împotriva conducerii băncilor centrale.

Reclamanţii cer dispunerea începerii urmăririi penale pentru infracţiunile de abuz în serviciu, conflict de interese şi constituire a unui grup infracţional organizat. Petenţii mai solicită DNA să aibă în vedere, în această speţă, şi prevederile legii privind siguranţa naţională a României.

Sesizarea precizează: “Apreciez că persoanele responsabile de săvârşirea infracţiunilor semnalate sunt persoanele care au reprezentat Statul Român şi instituţiile publice implicate în perioada 2009-2013, respectiv, Traian Băsescu, Emil Boc, Mugur Isărescu, Lucian Croitoru (consilier pe probleme de politică monetară în cadrul BNR), precum şi orice alte persoane care vor fi identificate în cursul cercetărilor”.

Documentul explică: “Cu toate că în anul 2008 nu se punea problema unui împrumut de la FMI, ipoteza fiind exclusă chiar de către guvernatorul Mugur Isărescu, totuşi, în cele din urmă a fost contractat un credit extern.

Astfel, România a semnat în 2009 un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de 20 de miliarde de euro.

Conform raportului publicat de Independent Evaluation Office din cadrul Fondului Monetar Internaţional, solicitarea iniţială s-a făcut pentru suma de 44 miliarde euro. Nu a fost prezentată o justificare oficială a deciziei de a contracta un împrumut într-un cuantum atât de ridicat. Economiştii au estimat că nevoile ţării noastre se situau la aproximativ jumătate din valoarea efectiv împrumutată. În acest sens sunt şi declaraţiile lui Theodor Stolojan, consilier al primului ministru de la momentul semnării acordului cu FMI, care afirma că împrumutul va fi în cuantum de aproximativ 10 miliarde de euro şi nu dublul acestei sume. Alţi economişti au estimat că ar fi fost suficiente chiar 5 miliarde de euro”.

Persoana care s-a adresat DNA susţine că prejudiciul suferit de Statul Român ca urmare a contractării acestor împrumuturi se ridică la 600 de milioane de euro pe an, plătiţi cu titlu de dobândă pentru suma de 20 de miliarde de euro: “Dacă România ar fi contractat 10 miliarde de euro, cuantumul dobânzii ar fi fost redus la jumătate, dobânda fiind de 300 de milioane de euro pe an. Estimările îi aparţin chiar lui Theodor Stolojan, cel care a deţinut funcţia de consilier al primului ministru în perioada contractării împrumuturilor. Pentru 5 miliarde de euro, dobânda ar fi fost de 150 de milioane, adică de 4 ori mai mică decât cea plătită în realitate.
Aşadar, prejudiciul suferit de Statul Român este reprezentat de diferenţa de dobândă de 450 de milioane de euro plătită în plus. Prejudiciul total se ridică la 1,8 miliarde de euro, având în vedere că perioada de rambursare a fost de 4 ani. Pentru a ilustra amploarea prejudiciului arăt că această sumă de 1,8 miliarde de euro echivalează cu costul cumulat al autostrăzilor Bucureşti – Comarnic şi Bucureşti – Sibiu, cu costul a cel puţin 6 spitale regionale, reprezentând totodată mai mult de jumătate din bugetul apărării şi, nu în ultimul rând, 1,2% din PIB.

În contextul în care au fost împrumutate sume mai mari decât nevoile efective ale României, fără o justificare temeinică, există suspiciunea că sumele suplimentare au fost accesate în scopul satisfacerii în mod nelegal a unor interese private. Cu atât mai mult cu cât, modul de utilizare a împrumutului nu a fost făcut niciodată public.

Ceea ce reiese din informaţiile accesibile publicului este că mai mult de jumătate din sumele accesate au rămas în rezervele Băncii Naţionale a României. Nu există informaţii accesibile publicului care să ateste modul în care BNR a gestionat aceste sume. Însă perioada în care a fost în vigoare acordul cu FMI a coincis cu perioada în care BNR a distribuit bonusuri de până la 10% din profitul anual angajaţilor săi, precum şi persoanelor din conducerea instituţiei.
Totodată, băncile comerciale au beneficiat de reduceri masive ale rezervei minime obligatorii şi de dobânzi comerciale de 3-4 ori mai mari decât dobânzile la depozite. Sumele accesate în baza acordului cu FMI şi virate în rezerva BNR au permis atingerea obiectivului reducerii rezervei minime obligatorii, astfel cum reiese din rapoartele publicate chiar pe site-ul BNR. Potrivit acestor rapoarte, fiecare intrare în conturile BNR a unei tranşe din acordul cu FMI şi ceilalţi creditori a coincis cu ieşiri concomitente aferente scăderii rezervei minime obligatorii, în unele cazuri chiar aproape de zero.

După anul 2011, băncile-mamă ale instituţiilor de credit din sistemul bancar românesc au scos din ţară sume între 5 şi 10 miliarde de euro anual. Este vorba despre aceleaşi bănci ai căror reprezentanţi au participat la Reuniunea privind coordonarea sectorului financiar din România din data de 26 martie 2009, reuniune care a precedat semnarea acordului cu FMI, astfel cum rezultă din comunicatul BNR, dar şi din raportul Independent Evaluation Office din cadrul Fondului Monetar Internaţional.

De asemenea, se pare că sumele împrumutate de la FMI au fost în mod nelegal folosite în vederea sprijinirii politicii monetare a BNR. Concluzia se desprinde dintr-o analiză a cursului leu – euro. Astfel, în octombrie 2008, cursul leu – euro era de 3,6 dar a crescut în mod spectaculos la 4,2 în data de 5 ianuarie 2009, după care s-a menţinut în mod constant în jurul valorii de 4,1- 4,7.

Împrejurarea că România a fost îndatorată fără ca acest lucru să fie necesar reiese şi din faptul că până la finele lui 2013, aproximativ 6 miliarde de euro au fost rambursate, deşi scadenţa era în 2019.

(…) Mai mult decât atât, acordul cu FMI, atrăgând veto-ul acestuia în problemele interne ale ţării, a fost de natură să împiedice România să emită reglementări şi să impună practici corecte, măsuri de uşurare a poverii consumatorilor sau norme privind liberarea de datorie a debitorilor băncilor şi, în general, pentru scoaterea din criză a cetăţeanului de rând ruinat de măsurile de austeritate şi de abuzul de putere economică a băncilor. FMI s-a opus astfel adoptării unor proiecte de lege precum legea falimentului personal şi legea dării în plată menite să ofere o soluţie pentru situaţia cetăţenilor supraîndatoraţi.(…) În perioada 2008-2009, Fondul Monetar Internaţional se afla în criză vorbindu-se chiar despre dizolvarea sa pe motiv că statele nu mai contractau acorduri cu FMI. Pentru a-şi menţine obiectul de activitate şi pentru a-şi dovedi utilitatea, se impunea ca FMI să-şi reia activitatea, acordând noi credite. În mod surprinzător, chiar în această perioadă, au apărut probleme de finanţare în Ungaria. Totodată, deşi în anul 2008 în ţara noastră nu s-a vorbit despre un împrumut de la FMI, ipoteza fiind exclusă chiar de către guvernatorul BNR, în anul 2009 România a semnat un astfel de acord. De aici se naşte suspiciunea că semnarea acordului s-a făcut mai degrabă în beneficiul FMI (instituţie condusă de persoane discreditate prin scandaluri de corupţie).

Concluzia este întărită şi de faptul că România a semnat în anul 2011 un nou acord cu FMI, aflat la acel moment sub conducerea lui Christine Lagarde, actualmente implicată şi ea într-un scandal de corupţie. Prin acest acord, România s-a împrumutat de la FMI cu suma de aproximativ 3,5 miliarde de euro. Acest împrumut nu a fost utilizat, expirând în anul 2013, fără ca statul român să tragă vreo tranşă”.

Reclamantul acuză că de semnarea acordului cu FMI au beneficiat şi membrii conducerii BNR care au primit bonusuri în valoare totală de 28 milioane de euro: “Aceste bonusuri, aşa-zis de succes, nu au avut însă la bază un management eficient al crizei din partea celor care s-au bucurat de ele. Dimpotrivă, situaţia economică din România se arăta dezolant: peste un milion de cetăţeni faliţi şi peste 350 de mii de firme aflate în insolvenţă în România anilor 2009-2016. Aceştia au fost victimele directe sau indirecte ale unui management fraudulos şi incompetent al crizei practicat de BNR. În această perioadă s-a constatat o pierdere cumulată de 42 miliarde de euro (28% din PIB) cauzată de acest management. În ciuda acestor catastrofe şi eşecuri, conducerea BNR şi-a acordat bonusurile menţionate anterior. Pe cale de consecinţă, a avut loc privatizarea profitului şi socializarea pierderilor.

De semnarea acordurilor cu FMI a profitat şi preşedintele României de la momentul respectiv, Traian Băsescu. Acesta a fost menţinut în funcţie în ciuda scandalurilor de corupţie şi a acuzaţiilor de autoritarism în care era implicat, încă de la momentul respectiv”.

Sesizarea mai evidenţiază că, în prezent, România se confruntă cu un nou scandal de corupţie ce a implicat arestarea viceguvernatorului Bogdan Olteanu, putându-se presupune că există şi alte fapte de corupţie la nivelul BNR.

Sesizare şi la Curtea de Conturi privind împrumutul FMI din 2009

O altă sesizare privind împrumutul statului român de la instituţiile financiare internaţionale a fost formulată în atenţia Curţii de Conturi.
Reclamaţia obţinută de ziarul BURSA susţine că “există indicii serioase cu privire la faptul că Banca Naţională a României (BNR) a gestionat defectuos împrumutul contractat de România în data de 24.03.2009 de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care mai mult de jumătate au fost direcţionaţi către BNR”.

Prin documentul transmis DNA se cere efectuarea unui control cu privire la modul în care BNR a administrat fondurile direcţionate către această instituţie din împrumutul primit la data menţionată; efectuarea unui control în ceea ce priveşte modul în care a fost influenţată datoria publică de accesare a acestui împrumut şi solicitarea de urgenţă, a suspendării din funcţia persoanelor responsabile pentru săvârşirea faptelor cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

Autori: EMILIA OLESCU, ANCUŢA STANCIU


Raportează acest mesaj
Sus
 Profil  
Răspuns cu citat  
 Subiectul mesajului: Re: despre datoria Romaniei
Mesaj necititScris: 22 Apr 2017, 12:52 
Neconectat
Site Admin
Avatar utilizator

Membru din: 14 Mai 2008, 14:49
Mesaje: 1846
Localitate: Iasi
http://bnro.ro/Statistica-datoriei-externe---BPM6-11353.aspx


Raportează acest mesaj
Sus
 Profil  
Răspuns cu citat  
 Subiectul mesajului: Re: despre datoria Romaniei
Mesaj necititScris: 07 Iul 2017, 19:40 
Neconectat
Site Admin
Avatar utilizator

Membru din: 14 Mai 2008, 14:49
Mesaje: 1846
Localitate: Iasi
http://www.digi24.ro/opinii/in-trei-luni-si-jumatate-guvernul-a-imprumutat-aproape-40-din-cat-a-luat-romania-de-la-fmi-in-2009-708949

Guvernul Grindeanu a împrumutat, așadar, în total, în primele trei luni și jumătate de mandat, 12,181 miliarde lei și 1,990 miliarde euro. Adică, echivalentul a aproximativ 4,697 miliarde euro


Raportează acest mesaj
Sus
 Profil  
Răspuns cu citat  
 Subiectul mesajului: Re: despre datoria Romaniei
Mesaj necititScris: 14 Iul 2017, 19:23 
Neconectat
Site Admin
Avatar utilizator

Membru din: 14 Mai 2008, 14:49
Mesaje: 1846
Localitate: Iasi
http://www.ziare.com/economie/datorii/datoria-externa-a-romaniei-a-crescut-cu-1-88-de-miliarde-de-euro-in-5-luni-de-guvernare-psd-1473430

iunie 2017 Datoria externa a Romaniei include atat imprumuturile statului din strainatate, cat si datoriile entitatilor private - noul nivel, inregistrat in timpul Guvernului Grindeanu (PSD-ALDE), este de 94,253 miliarde euro

Datoria negarantata public, in special a bancilor si firmelor catre finantatori din strainatate, insuma 34,707 miliarde euro la finalul lunii mai 2017


Raportează acest mesaj
Sus
 Profil  
Răspuns cu citat  
 Subiectul mesajului: Re: despre datoria Romaniei
Mesaj necititScris: 28 Aug 2017, 21:15 
Neconectat
Site Admin
Avatar utilizator

Membru din: 14 Mai 2008, 14:49
Mesaje: 1846
Localitate: Iasi
In primele 7 luni ale anului 2017, Romania s-a imprumutat cu 10 miliarde de euro

http://romanialibera.ro/special/dezvaluiri/psd-a-indatorat-tara-cu-10-miliarde-de-euro-in-7-luni--ca-sa-satisfaca-promisiunile-electorale--guvernul-creste-salarii-si-pensii-din-imprumuturi-466162


Raportează acest mesaj
Sus
 Profil  
Răspuns cu citat  
Afişează mesajele din ultimele:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 7 mesaje ] 

Ora este UTC + 2 [ DST ]


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator


Puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi publica fişiere ataşate în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
cron
Furnizat de phpBB® Forum Software © phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB România